Opera surprinde frumusețea maiestuoasă a unui peisaj montan; un loc unde aerul este proaspăt, iar liniștea este întreruptă doar de șoapta vântului. Vârfurile impunătoare, parțial învăluite în ceață, domină fundalul, suprafețele lor acoperite de zăpadă sugerând forța brută a naturii. În planul secund, un grup de copaci, redați cu tușe delicate, încadrează o mică locuință rustică. Utilizarea abilă a acuarelei de către artist permite ca o lumină moale, difuză să inunde scena, creând un sentiment de liniște.

Un mic turmă de bovine, aparent relaxate, își face drumul de-a lungul unei cărări stâncoase, adăugând o notă de viață și mișcare compoziției, altfel senine. Paleta de culori este dominată de tonuri pământii — verzi, maro și gri — punctuate de albul zăpezii și albastrul subtil al cerului. Efectul general este de contemplare liniștită, invitând privitorul să se oprească și să aprecieze măreția lumii naturale. Vorbește despre o vreme în care ritmul vieții era mai lent, iar legătura cu pământul era mai profundă.