În această lucrare captivantă, apelor strălucitoare ale Golfului Antibes se desfășoară înaintea privitorului, cu o interacțiune vibrantă a nuanțelor care creează o atmosferă hipnotizantă. Artistul folosește tușe de pensulă libere și expresive care evocă esența proaspătă a Mediteranei, unde valurile blânde par să vibreze de viață. Prim-planul este ocupat de formațiuni stâncoase, ale căror texturi sunt prezentate magistral în nuanțe de cremă și ocru, contrastând frumos cu albastrul și verdele răcoros al mării. Pe măsură ce privirea se ridică, munții îndepărtați apar în purpurii și verzi stinse, sugerând un sentiment de lățime și liniște, invitând privitorul să evadeze în această scenă coastală liniștită.

Compoziția este elegant echilibrată; liniile orizontale ale mării delimitează orizontul cu claritate, îndreptând privirea simultan spre orașul pitoresc așezat pe țărm. Clădirile de pe malul îndepărtat apar ca niște pete de alb și pastel, formele lor fiind aproape intangibile, sugerând efemeritatea amintirilor de vacanță. Utilizarea magistrală a culorii de către Monet nu creează doar o reprezentare a unui loc, ci și o stare de spirit — o celebrare veselă a luminii și naturii, care rezonează profund cu spiritul impresionismului. Nu putem să nu simțim o îmbrățișare caldă și primitoare din partea acestei scene, un ecou al zilelor de vară petrecute la mare, pline de promisiuni și atracție.