Această pictură captivantă ne transportă într-o scenă în care un leu puternic, cu mane impozante, se află întins într-o peșteră naturală. Gura leului este deschisă în urletul său puternic, răsunând inima sălbatică a naturii. În jurul corpului său musculos se află pietre neregulate ce se amestecă perfect cu paleta pământie de verzi și maronii, evocând un sentiment de sălbăticie brută și neatinsă. O flutură delicată zboară prin aer, contrastând cu energia feroce a leului; aripile sale albastre moi ies în evidență pe fundalul sumbru, păreau aproape fanteziste și fragile în comparație cu această ființă impresionantă. Această juxtapunere neobișnuită evoca un sentiment profund al ciclului vieții — fioroasa leu întâlnindu-și fragilitatea fluturelui, un memento impresionant al complexității și frumuseții naturii.

În termeni de compunere, leul domină planul frontal, atrăgând atenția privitorului cu dimensiunea sa impresionantă și expresia sa feroce. Umbrele și lumina slabă evidențiază contururile corpului său, creând o calitate aproape tridimensională. Paleta de culori utilizată este pământească, dar vibrantă, de la bogatul aur al blănii leului până la tonurile mai reci ale stâncilor din jur. Impactul emoțional este palpabil; aproape că poți simți ecoul urletului umoind în oasele tale, cerând respect dar sugerând și vulnerabilitate. Istoric, această pictură reflectă fascinația pentru exotism și natură în secolul XIX, encapsulată în atenția meticuloasă la detalii și în reprezentarea vie a lui Gérôme, în timp ce invită și la reflecție asupra coexistentei forței și fragilității în lumea naturală.