Această compoziție evocatoare surprinde o seară ploioasă pe o stradă istorică, unde casele tradiționale din lemn aliniază calea liniștită. Liniile verticale fine ce reprezintă ploaia adaugă scenei o senzație palpabilă de umiditate și răcoare, conducând privitorul în atmosfera momentului. În depărtare, o siluetă singuratică poartă un copil colorat sub o umbrelă galbenă, reflexiile lor strălucind pe piatra umedă de ploaie. Paleta de culori este sobră dar bogată, dominată de albastru profund și marouri blânde, punctată de lumina caldă ce se vede printr-o fereastră și de umbrela galbenă care rupe tonurile gri ale cerului și pământului umed.

Folosirea tehnicii delicate a liniilor combinată cu stratificarea subtilă a culorilor creează un echilibru armonios între realism și impresie, demonstrând măiestria de a surprinde frumusețea efemeră a vieții cotidiene. Compoziția conduce ochiul ușor de la cerul ploios la texturile lemnului caselor și al fundațiilor lor din piatră, evidențiind o liniște nostalgică. Această gravură reflectă semnificația istorică și emoțională a peisajelor urbane tradiționale japoneze, invitând privitorul să-și imagineze sunetele ploii și pașii moi în scenă.