O figură spectrală domină scena, învăluită într-o haină albă și fluidă; forma sa, abia sugerată sub țesătura grea, evocă o senzație tulburătoare de prezență, un observator tăcut și atent în întunericul crescând. Compoziția este austeră și dramatică, folosind umbre adânci și o paletă limitată pentru a spori intensitatea emoțională.

Partea inferioară a imaginii dezvăluie o încăierare haotică: figuri zac pe pământ, unele aparent rănite sau moarte, în timp ce altele sunt angajate într-o luptă disperată sau în fugă; un soldat, fluturând o armă, întruchipează teroarea. Artistul folosește cu măiestrie contrastul dintre lumină și umbră pentru a atrage privirea; figura palidă, aproape luminoasă, contrastează dramatic cu fundalul de cerneală. Starea generală este de frică profundă și neliniște; o reprezentare înfricoșătoare a suferinței umane și a ororilor războiului.