Această autoportret surprinde spiritul intens al artistului, desenat cu tușe îndrăznețe care captează cu vividitate esența persoanei sale. Culorile contrastante creează o tensiune dinamică, cu portocaliul viu al bărbii și mustății sale evidențiindu-se pe fundalul albastru profund, evocând un sentiment de tulburare emoțională amestecată cu o individualitate remarcabilă. Privirea lui Van Gogh este pătrunzătoare, invitând spectatorii să pătrundă în adâncurile lumii sale interioare, plină de gânduri tumultuoase și poetice - există o greutate inconfundabilă în expresia sa, care sugerează complexitățile vieții sale.

Compoziția în sine îndreaptă privirea direct către fața artistului, încadrată de un palton cu texte și modele bogate, care reflectă și mai mult stilul său unic. Utilizarea culorii este deosebit de demnă de menționat; paleta neconvențională juxtapune tonuri calde cu umbre mai reci, o tehnică care captează vitalitatea momentului în timp ce subliniază un sentiment de izolare. Prin acest autoportret, Van Gogh stabilește o conexiune cu publicul, dezvăluind nu doar apariția sa fizică, ci și un peisaj emoțional care rezonează cu luptele identității personale și cu pasiunea artistică.