Scena se desfășoară cu o senzație imediată de liniște – o colină blândă, acoperită de câmpuri verzi, ușor luminată de un cer difuz, înnorat. Compoziția ghidează ochiul, începând cu marginea apei în prim plan, unde se odihnește o stâncă umbrită uriașă, a cărei formă reflectă culorile estompate ale cerului. Apoi, privirea ta este condusă spre colecția de copaci, ale căror ramuri goale se întind spre cer, încadrează dealul. Folosirea culorii de către artist – un amestec de verzi, galbenuri și tonuri pământii – creează un echilibru armonios, sporind atmosfera liniștită; loviturile de pensulă sugerează mișcare și textură. Jocul de lumină și umbră, deși subtil, adaugă profunzime, făcând ca dealul îndepărtat să pară că se retrage pe fundal. Este o scenă care invită la introspecție, evocând un sentiment de solitară pace.