Această gravură evocatoare surprinde liniștea amurgului peste un cuplu de stânci sacre legate printr-o frânghie groasă, cunoscută sub numele de shimenawa, împodobită cu benzi tradiționale de hârtie, evidențiind semnificația lor spirituală. Compoziția se concentrează asupra acestor forme stâncoase robuste care ies din ape liniștite; siluetele lor întunecate se desprind frumos pe fundalul unui cer luminos pictat în nuanțe calde de roz și portocaliu, ce trec gradual în albastru și violet mai reci. Tehnica fină de xilogravură a artistului scoate în evidență gradațiile delicate din cer și reflexiile subtile de pe suprafața apei, creând o atmosferă liniștită, dar vibrantă, ce invită la contemplare.

Echilibrul minuțios dintre elementele naturale — stânci și apă — și prezența divină sugerată de shimenawa conferă scenei o notă contemplativă și reverențioasă. Lumina care se stinge adaugă lucrării o frumusețe efemeră, subliniind armonia dintre natură și spiritualitate, temă frecventă în arta tradițională japoneză. Această gravură, realizată la începutul secolului XX, exemplifică frumos îmbinarea stilului clasic ukiyo-e cu sensibilitățile moderne ale mișcării shin-hanga, evocând nostalgic și calm prin măiestria artistică și expresia poetică.