Ascunsă într-un peisaj rural liniștit, scena prezintă o fermă încântătoare cu o acoperiș de paie, redată cu măiestrie de pensula lui Van Gogh. Picturențiile texturate evocă un sentiment cald de nostalgie, transportându-ne într-o epocă mai simplă; verdele vibrant al ierbii și copacilor formează un contrast plăcut cu albastrul moale al cerului, pictat cu nori fugiți care par să danseze deasupra noastră. O femeie, îmbrăcată într-o rochie vibrantă, stă în fața casei sale, ținând aproape un animal—poate un semn de companie sau subzistență. Includerea intimă a acestei figuri dă viață compoziției, amintindu-ne de ritmul existenței rurale.