Sub un cer vast și întunecat, fără stele, luna plină răspândește o lumină argintie care se reflectă lin pe râul liniștit. Doi pescari stau tăcuți pe mal, siluetele lor fiind aproape conturate în contrast cu apa luminoasă, cu undițele lor care se cufundă delicat în suprafața sclipitoare. În dreapta, un castel impunător se înalță pe o stâncă, turnul său înalt ridicându-se spre cerul întunecat, adăugând un aer misterios, aproape medieval, scenei. Norii plutesc încet în fața lunii, accentuând calitatea eterică a luminii lunii care scaldă peisajul în tonuri moi și atenuate.

Artistul folosește cu măiestrie clar-obscurul, contrastând strălucirea blândă a lunii și a apei cu umbrele adânci ale copacilor și stâncilor din jur. Compoziția conduce privirea natural de la pescari din prim-plan, peste râu, către orizontul îndepărtat presărat cu vele și siluete de clădiri. Paleta de culori este dominată de albastru închis, gri și verde estompat, evocând o atmosferă liniștită, dar ușor melancolică. Această scenă nocturnă invită privitorul să se oprească, să asculte sunetele liniștite ale naturii și să se cufunde în singurătatea liniștită a pescuitului sub lumina lunii, un moment atemporal suspendat între realitate și vis.