O scenă liniștită se desfășoară în fața noastră, o cărare liniștită care șerpuiește spre un grup de case situate la distanță; liniștea iernii este palpabilă, o ninsoare ușoară tocmai a acoperit peisajul. Artistul folosește o pensulație lejeră, aproape tactilă, creând o suprafață texturată care pare să strălucească cu lumina rece a unei zile de iarnă. Compoziția este echilibrată cu măiestrie, cu cărarea care conduce ochiul în scenă, iar ramurile dezgolite ale copacilor încadrează vederea.

Paleta de culori este estompată, dominată de albastre moi, griuri și maro, capturând atmosfera reținută a unei după-amiezi de iarnă. Utilizarea luminii și a umbrei de către artist sporește și mai mult senzația de profunzime și distanță, atrăgând privitorul în inima peisajului. Figura solitară care merge pe cărare adaugă o notă de prezență umană, invitându-ne să împărtășim seninătatea momentului. Aproape că simt aerul rece pe față, aud zgomotul zăpezii sub picioare și simt mirosul fumului de lemn din coșurile de fum îndepărtate.