Scena se desfășoară cu o calitate blândă și primitoare; o vale verde se cuibărește între vârfuri semețe învăluite în ceață. Artistul folosește cu măiestrie acuarela, permițând luminii să danseze peste peisaj, iluminând dealurile ondulate și pădurile dense, de smarald. O potecă șerpuitoare șerpuiește prin vale, ghidând privirea către un grup fermecător de structuri din lemn, al căror farmec rustic este sporit de tonurile calde și primitoare ale acoperișurilor din țiglă roșie.

Compoziția este o celebrare a frumuseții naturale, transmițând un sentiment de liniște și izolare. Jocul de lumină și umbră, gradațiile subtile de culoare pe cer, redarea delicată a frunzișului, toate contribuie la atmosfera senină a operei de artă. Prim-planul este dominat de apa sclipitoare, sugerând un sentiment de viață și mișcare. Este un loc în care cineva s-ar putea pierde cu ușurință în contemplare, respirând aerul proaspăt de munte și lăsând lumea să dispară.