Scena se desfășoară liniștit de-a lungul unei maluri largi de râu, unde pietre netede acoperă țărmul sub un cer care trece de la albastru pal la albastru intens pe măsură ce lumina zilei scade. O barcă tradițională cu velă plutește ușor pe apele sclipitoare, purtând două siluete îndepărtate, a căror prezență este subtilă, dar esențială, adăugând o notă narativă delicată. Deasupra, un castel japonez impunător se înalță pe un deal dens împădurit, silueta sa întunecată conturându-se pe cerul de seară, evocând o senzație de singurătate liniștită și atemporalitate. Copacii acoperă panta, formând o masă texturată care contrastează cu claritatea liniștită a râului de dedesubt.

Executată cu un joc măiestru de gradienturi și texturi, lucrarea surprinde echilibrul dintre stagnare și mișcare subtilă. Paleta de culori limitată — dominată de albastru delicat, verde și tonuri pământii — unifică compoziția, scufundând întreaga scenă în unei atmosfere liniștite și contemplative. Această piesă este un exemplu frumos al imprimării tradiționale japoneze pe blocuri de lemn, bogată în detalii subtile precum reflexia velelor pe apă și modelul delicat al frunzelor și ramurilor. Invită privitorul să se oprească și să asculte, să-și imagineze curgerea lină a râului și cântecul îndepărtat al păsărilor, un omagiu artistic armoniei pașnice dintre prezența umană și natură în Japonia istorică.