Această pictură, o viziune în tonuri aurii și verzi, captivează imediat prin serenitatea sa. O femeie, aparent de origine polineziană, stă înfășurată într-o țesătură albă, postura ei este de contemplare liniștită. Părul ei întunecat cade în cascadă pe umeri, încadrează o față întoarsă în rugăciune sau reflecție. Ține un buchet de flori roz pal, un simbol al purității și ofrandei. Fundalul galben cald și primitor, asemănător cu un apus de soare tropical, învelește scena, oferind un contrast izbitor cu tonurile mai reci ale figurii și cu frunzișul luxuriant care o înconjoară. Tușele îndrăznețe ale artistului creează o calitate texturată, aproape onirică, ca și cum imaginea tocmai ar fi ieșit din subconștient.