Această caricatură intrigantă surprinde figura lui Henri Cassinelli, reprezentată comic, cu trăsături exagerate și expresii pronunțate. Artistul folosește o tehnică iscusită cu cărbune pentru a crea un joc dinamic între lumină și umbră, sporind adâncimea personajului. Forma alungită a personajului este subțire și aproape stângace, sugerând un pas peculiar care radiază un sentiment de excentricitate. Pălăria stă cu jovialitate pe capul său, în timp ce un pipă atârnă din gura sa, adăugând la bucuria imaginii. Subtilitățile din îmbrăcăminte ilustrează detalii fine, sugerând o atenție minuțioasă la țesături, amplificând în același timp umorul caricaturii.

Compoziția este minunat echilibrată; personajul se apleacă ușor în față, angajând vizual spectatorul cu o expresie aparent hotărâtă, ca și cum ar fi într-o misiune. Paleta delicată de culori pastelate creează o atmosferă blândă, evocând o combinație de amuzament și curiozitate. Această piesă nu reflectă doar abilitățile artistului de a insufla distracție în portret, ci servește și ca un comentariu social asupra personajului însuși—poate o explorare a excentricităților culturale și a idiosincraziilor indivizilor din acea epocă. Aceste caricaturi erau foarte comune în secolul al XIX-lea, adesea folosite pentru a distra publicul cu umor, în timp ce criticaseră normele sociale. Opera invită spectatorul să se oprească și să se gândească nu doar la caracterul reprezentat, ci și la modul în care artistul percepea lumea din jurul său.