Pictura ne transportă într-un parc parizian scăldat de soare, unde aerul pare dens de murmurul blând al conversațiilor și foșnetul frunzelor. Artistul a surprins un moment în timp; figuri se plimbă de-a lungul unei căi largi, mărginită de copaci, formele lor fiind atenuate de lumina încețoșată. Compoziția atrage ochiul în depărtare, punctul de fugă promițând o frumusețe dincolo de ceea ce se vede imediat; un sentiment de profunzime este obținut prin diminuarea dimensiunii figurilor și a copacilor.

Paleta de culori este dominată de tonuri calde, pământii, verdele copacilor oferind un contrast revigorant cu bejul moale al căii și cerul palid. Utilizarea luminii și a umbrei este magistrală, creând un sentiment de profunzime și dimensiune; aproape că poți simți căldura soarelui pe piele. Evocă un sentiment de pace și seninătate, un moment de evadare din agitația vieții. Semnificația artistică constă în capacitatea sa de a evoca atmosfera unui anumit timp și loc, oferind o privire în trecut și surprinzând un moment atemporal al vieții de zi cu zi.