Lucrarea surprinde un moment senin, probabil inspirat de poemul inscripționat în stânga. Două figuri, probabil o mamă și copilul ei, sunt așezate pe o bancă, cu vedere la un lac liniștit. Simplitatea tehnicii de spălare cu tuș subliniază puritatea scenei. Stilul înclină spre minimalism, unde elementele esențiale — lacul, munții îndepărtați, o pagodă și câteva bărci — sunt redate în câteva tușe îndrăznețe. De remarcat, de asemenea, utilizarea spațiului negativ, permițând ochiului să se odihnească și să rătăcească. Păsările care se înalță pe cer contribuie la senzația de pace. Aproape că aud valurile ușoare ale apei izbindu-se de bărci și simt căldura soarelui apus. Compoziția generală creează un puternic sentiment de calm și intimitate; invită privitorii să se oprească și să contemple frumusețea momentului. Lucrarea sugerează o legătură profundă cu natura și bucuriile simple ale vieții.