Această pictură surprinde o scenă rurală în care o femeie țărană, îmbrăcată modest și cu o bonetă, este aplecată asupra unui petic de pământ lucrând cu o sapă. În apropierea ei stă un măgar încărcat cu coșuri, așteptând răbdător. Peisajul din jur este ușor ondulat, presărat cu copaci fără frunze și o fermă în depărtare, sugerând o toamnă târzie sau începutul iernii. Tușele de pensulă sunt delicate, dar dinamice, cu margini moi și difuze care evocă mișcare și trecerea timpului. Paleta de culori folosește tonuri oprite de verde, maro și gri, creând o atmosferă liniștită și meditativă, evidențiind singurătatea și demnitatea vieții rurale. Compoziția echilibrează armonios figura umană și animalul, subliniind interdependența lor în ritmul agricol.