Lucrarea surprinde un moment delicat al inocenței copilăriei, prezentând un copil mic așezat pe un podea din lemn, complet absorbit de joc. Părul blond strălucitor și trăsăturile fine ale copilului sunt accentuate de o paletă de culori deschise și pastelate, care umple scena cu căldură și confort. Îmbrăcat într-o rochiță delicată cu carouri, copilul se întoarce spre privitor cu o expresie subtilă care pare să transmită un amestec de curiozitate și satisfacție. În jurul copilului, camera este decorată cu tonuri blânde, creând o atmosferă calmă, îmbogățită de textura podelei și a covorului de dedesubt.

Compoziția folosește inteligent spațiul; copilul este puțin deplasat de la centru, atrăgând privirea natural înspre el, în timp ce permite și o privire asupra mediului înconjurător — un scaun simplu din lemn și peretele. Utilizarea luminii și umbrelor creează adâncime, sporind sentimentul unei atmosfere de acasă primitoare. O delicate rază caldă se emană din zona adiacentă, sugerând confortul căminului. Această scenă rezonează cu esența emoțională a copilăriei, evocând nostalgie și amintind privitorului de bucuriile simple ale tinereții. Istoric vorbind, astfel de reprezentări reflectă atenția acordată vieții familiale și domesticității în secolul al XIX-lea, în special în contextul artei scandinave, evidențiind frumusețea cotidiană care înconjoară copiii. Îndemânarea artistului în utilizarea pensulei dă viață scenei, animând spiritul ludic al copilului, păstrând în același timp un sentiment de intimitate.