Opera evocă o seară venețiană senină; o gondolă alunecă fără efort pe apă, transportând figuri care nu sunt decât siluete împotriva strălucirii blânde a lunii. Artistul folosește tehnica tușelor de pensulă sparte pentru a surprinde jocul luminii pe suprafața apei, rezultând un efect sclipitor. Culorile sunt predominant estompate, cu tonuri calde și pământii ale frunzișului, contrastând cu albastrul și griul rece al cerului și apei. Mă transportă într-un loc unde timpul încetinește, iar aerul este plin de șoapte liniștite.