Opera respiră prospețimea unei dimineți de vară. Lumina soarelui se filtrează prin frunzele copacilor, împrăștiind peisajul cu o mozaică de lumină și umbră. O femeie, probabil cufundată în gândurile ei sau bucurându-se de un moment de odihnă, stă sub baldachinul protector al unui copac, forma ei fiind atenuată de lumina blândă. Prim-planul este o tapiserie de texturi – iarbă verde luxuriantă, intercalată cu vegetație sălbatică sărutată de soare. Dincolo de aceasta, un câmp de tonuri aurii se întinde spre orizont, unde copacii îndepărtați și o sugestie de clădire creează un sentiment de profunzime și liniște. Pensulele sunt libere și vibrante, surprinzând calitatea efemeră a luminii și a aerului, o mărturie a măiestriei artistului în tehnicile impresioniste.