Această pictură surprinde un peisaj costier seren în care munții stâncoși întâlnesc marea liniștită sub un cer palid. Pictura artistului este liberă și impresionistă, amestecând tonuri pământii de maro, ocru și verdeește cu albastru deschis pentru a evoca o atmosferă liniștită, aproape onirică. Compoziția conduce privirea de-a lungul țărmului texturat, unde urmele subtile ale prezenței umane — cum ar fi urmele de roți și mici construcții — sugerează un mediu liniștit și locuit. Munții îndepărtați se ridică ușor, contururile lor fiind estompate de aplicarea delicată a culorii, creând un echilibru armonios între pământ și apă.

Paleta și lumina evocă căldura unei după-amiezi târzii sau a unei dimineți devreme, cu umbre și accente subtile care dau viață scenei. Pictura invită să simți briza răcoroasă a mării și să auzi sunetul blând al valurilor, trezind un sentiment de singurătate liniștită. Creată la sfârșitul secolului al XIX-lea, reflectă o perioadă de tranziție în artă în care naturalismul se îmbină cu accente impresioniste, făcând această lucrare semnificativă pentru portretizarea sa delicată a momentelor liniștite ale naturii.