Acest peisaj evocator surprinde o scenă pastorală sub un cer vast și posomorât, unde un grup de copaci pe partea dreaptă contrastează vibrant cu câmpiile deschise ce se întind în depărtare. Pictura artistului este delicată, dar cu textură, permițând nuanțelor de toamnă – rugină, ocru și verde estompat – să se îmbine armonios într-o atmosferă melancolică. O mică figură, poate un păstor sau un fermier, stă lângă un iaz liniștit, adăugând o notă umană care invită privitorul să-și imagineze ritmul liniștit al vieții rurale.

Compoziția echilibrează frunzișul dens și detaliat pe de o parte cu deschiderea pășunii pe cealaltă, creând un sentiment de adâncime și liniște. Paleta sobră și lumina difuză evocă o stare contemplativă, sugerând calmul înainte sau după ploaie. Această lucrare rezonează cu tradiția secolului al XIX-lea de a surprinde frumusețea efemeră a naturii, accentuând nu doar forma fizică a peisajului, ci și esența sa emoțională și temporală.