Opera de artă ne transportă într-un tărâm de o scară mare, poate ceresc. Porțile ornamentale din fier forjat, redate cu meticulozitate într-o interacțiune delicată a luminii și umbrei, domină compoziția. Stau întredeschise, sugerând o intrare, un prag între spații. O figură, îmbrăcată în ceea ce pare a fi o ținută clasică, se oprește pe marginea prăpastiei, cu o mână sprijinită pe poartă, cealaltă ținând un pelerină. Scena este plină de anticipație, un moment la marginea narațiunii. Utilizarea hașurării încrucișate și a liniilor delicate dă o senzație de profunzime și atmosferă, făcând spațiul vast și misterios.