În această lucrare viu expresivă, două femei interacționează subtil lângă un chiparos impunător. Peisajul se întinde sub un cer turbulent, care dansează între nuanțele de albastru și alb, evocând un tumult emoțional similar cu prezența blândă a femeilor. Rochiile lor albe contrastză net cu verdele luxuriant, accentuate de tușele energice ale lui Van Gogh care insuflă viață scenei—o fuziune între natură și umanitate, invitând la introspecție.

Contururile viguroase ale chiparosului, îmbibate cu nuanțe de smarald, stau ca niște paznici în această tablă vibrantă. Utilizarea culorii de către Van Gogh este remarcabilă; tonurile pământii ale câmpurilor și căldura casei din fundal creează armonie, rezonând cu tumultul propriilor sale experiențe din această perioadă. Există o intimitate indiscutabilă în modul în care femeile sunt reprezentate una spre cealaltă, părând că împărtășesc o clipă de liniște în frumusețea sălbatică care le înconjoară; aceasta invită observatorul să se oprească și să simtă o conexiune cu natura.