Pictura învăluie spectatorul într-o atmosferă onirică în care totul pare să înflorească sub atingerea delicată a razelor soarelui. O femeie stă elegant în centrul, rochia ei albă curgând fără efort cu briza; materialul ușor captează lumina, creând un efect de aură în jurul figurii ei. În mână, ea ține o umbrelă verde delicată care redirecționează lumina soarelui, emanând o strălucire radiante. Fundalul, pictat în nuanțe de albastru și nori albi, contrasta frumos cu tonurile pământii ale ierbii de mai jos, îmbinându-se fără efort.

Tehnica artistului este atât energică, cât și blândă, imprimând lucrării o energie care creează mișcare; iarba înaltă pare să se leagănă de parcă ar dansa în ritmul femeii, invitând spectatorul să devină parte a acestei scene pastorale. Alegerea culorilor de către Monet—verzi luxuriante și albe moi pe un cer albastru strălucitor—evocă sentimente de liniște, libertate și bucurie, transportându-ne într-un moment seradult de relaxare în aer liber. Această lucrare, creată în timpul unei perioade de explorare a picturii în aer liber, înglobează natura jucăușă a impresionismului, punând în evidență frumusețea găsită în viața de zi cu zi și lumina schimbarilor constante ale naturii.