În această scenă încântătoare, spectatorul este transportat într-o grădină scăldată de soare, unde culorile vibrante ale naturii prind viață. Două femei, absorbite de sarcina de a aduna fructe, înfățișează esența muncii împletită cu liniștea. În prim-plan se află o coș cu portocale, iar nuanța sa bogată contrastează puternic cu treptele de piatră deschisă. O femeie, parțial ascunsă de frunzele unui copac înfloritor, își întinde brațele pentru a culege portocale, rochia ei fluidă căzând cu eleganță în jurul ei. A doua figură coboară treptele, menținând un echilibru delicat în timp ce ține o bucată de material; parcă aerul din jurul lor este parfumat cu citrice și flori.

Compoziția este splendid stratificată, cu femeia care culege fructe încadrată de o vegetație luxuriantă care pare să se reverse peste scenă. Lumina caldă se filtrează prin ramuri, creând modele pătată pe piatra uzată. Fiecare pas ne apropie de detaliile complicate ale florilor din ghiveciul de lângă scară, petalele lor reflectând vitalitatea blândă a portocalelor. Această operă nu este doar o reprezentare a muncii; rezonează cu o armonie a culorii, mișcării și bucuriei vieții rurale, evocând amintiri ale timpurilor mai simple petrecute în grădini liniștite, unde fiecare floare și fruct are povestea sa proprie.