Scena se desfășoară sub un cer vast și palid, o pânză de gradații subtile care sugerează soarele nemilos al deșertului. Clădirile din piatră erodată și tonuri ocru domină compoziția, formele lor fiind înmuiate de perspectiva atmosferică. În centru, un minaret impunător străpunge cerul, un contrapunct vertical la întinderea orizontală a orașului. Un sentiment de vechime și istorie emană din arhitectură, șoptind povești despre o civilizație care a rezistat probei timpului. Prim-planul este viu cu zumzetul unui oraș aglomerat, mici figuri de oameni adunați în jurul porții, unii în conversație și mișcare animată. Întreaga scenă este impregnată de o liniște, un moment surprins în timp.