Scena se desfășoară cu o liniște tăcută; un peisaj de iarnă, acoperit de zăpadă moale, pudrată. Artistul surprinde lumina difuză a unei zile înnorate, unde cerul se amestecă cu orizontul în gradiente delicate de albastru pal și gri. Compoziția atrage privirea spre o potecă, încadrată de ziduri de piatră erodate, sugerând intrarea într-o pădure. Două figuri, redate cu câteva tușe abilite, trudesc prin zăpadă, cărând snopi de lemne. Prezența lor adaugă un element narativ, sugerând un moment din viața de zi cu zi, un act tăcut de supraviețuire pe fundalul frumuseții senine a naturii.