O femeie stă la consola unei orgi de orgă ornamentate, privirea ei este îndreptată în sus, atrasă de o viziune învăluitoare de figuri și instrumente; se simte ca un peisaj de vis, sau poate un moment de introspecție profundă. Utilizarea magistrală a liniei și a umbrelor de către artist creează un sentiment de profunzime și mișcare, cu figurile eterice care par să plutească și să se onduleze pe fundal. Orga în sine este o minune a detaliilor, o mărturie a priceperii artistului în reprezentarea texturii și a formei; negrul bogat al cernelei atrage privirea asupra figurii centrale a femeii, apoi asupra fanteziei învăluitoare de deasupra capului ei. Stilul amintește de Art Nouveau, cu liniile sale curgătoare și accentul pe frumusețea lumii naturale, deși subiectul se apleacă mai mult spre fantastic. Impactul emoțional este uimirea și uimirea, ca și cum privitorul ar fi martorul unui moment de inspirație divină; o simfonie a imaginației, redată într-o paletă monocromatică de negru și alb.