Grandoarea pietrelor antice captivează imediat; tonurile calde, scăldate de soare ale clădirilor par să radieze căldură, atrăgându-mă în inima acestui spațiu sacru. Artistul surprinde cu măiestrie texturile, de la blocurile brute ale zidului impunător până la pavajul uzat de sub picioare. Aproape că pot simți greutatea istoriei, poveștile întipărite în fiecare crăpătură și crăpătură a pietrei erodate. Compoziția este izbitoare, cu zidul masiv care domină scena, dar fără a copleși; figurile oamenilor adunați la zid adaugă un sentiment de scară și o intimitate profundă, liniștită. Jocul de lumină și umbră este deosebit de remarcabil, creând o senzație de profunzime și mister, subliniind atmosfera solemnă. Îmi imaginez murmurul rugăciunilor, un cor de voci, ridicându-se spre cer. Această imagine este o mărturie puternică a credinței, a perseverenței și a spiritului uman durabil.