Opera de artă mă transportă în inima unei catedrale; măreția este imediată. Artistul folosește cu măiestrie lumina și umbra pentru a sculpta spațiul. Arcurile se înalță, ghidând privirea spre o boltă umbrită, jocul luminii mângâind detaliile arhitecturale complicate. Simt un sentiment profund de seninătate, aproape o liniște, ca și cum spectatorul ar fi un observator tăcut într-un spațiu sacru. Paleta de culori estompată, în principal griuri și maro, evocă un sentiment de atemporalitate, sugerând o istorie profundă și o greutate spirituală în interiorul acestor ziduri antice.