Această scenă evocatoare surprinde o noapte liniștită în Veneția, luminată de strălucirea blândă a luminilor orașului reflectate pe apele sclipitoare. Compoziția echilibrează grațios o gondolă solitară care plutește pe canalul liniștit, silueta sa evidențiindu-se pe fundalul iluminat al clădirilor. Artistul folosește tușe impresioniste, creând o suprafață texturată care estompează detaliile clare, dar intensifică atmosfera și starea de spirit.

Paleta de culori este dominată de nuanțe profunde de albastru și auriu delicat, evocând un sentiment de calm și mister. Repetiția ritmică a reflexiilor luminii pe apă amplifică calitatea lirică a picturii, invitând privitorii să audă murmurul liniștit al valurilor și șoaptele îndepărtate ale vieții nocturne venețiene. Realizată în 1906, această lucrare surprinde un moment de singurătate pașnică în farmecul romantic al Veneției.