Portretul atrage imediat atenția privitorului; subiectul, un bărbat în vârstă, este așezat și ne privește direct cu o intensitate care este în același timp interogativă și ușor melancolică. Lumina, redată cu măiestrie, care pare să emane dintr-o sursă invizibilă, îi iluminează dramatic fața, evidențiind liniile sculptate de timp și experiență. El poartă o haină pală, aproape luminescentă, a cărei țesătură este redată cu atâta pricepere încât aproape poți simți textura ei. O pensulă se sprijină delicat în mâna lui, o indicație clară a profesiei sale - un pictor, fără îndoială. Compoziția este simplă, dar eficientă, figura este centrată pe un fundal surd și pământiu, concentrând toată atenția asupra expresiei modelului și a jocului subtil de lumină și umbră. Este un portret care spune multe despre caracterul bărbatului, locul său în societate și, poate, chiar lumea sa interioară.