Opera surprinde o scenă de stradă pariziană, probabil de la începutul secolului al XX-lea, concentrându-se pe activitatea aglomerată din jurul Pont Neuf. Artistul folosește o paletă estompată de maro, gri și crem; pensulațiile sunt lejere și evocatoare, creând o senzație de mișcare și atmosferă. O trăsură trasă de cai domină scena, pasagerii și vizitiul său fiind siluete pe un cer moale, înnorat. Străzile pavate cu piatră cubică, redate cu tușe texturate, ghidează ochiul prin compoziție, trecând pe lângă figuri, inclusiv o persoană cu o ținută distinctivă și spre clădirile îndepărtate. Sentimentul general este de o viață de zi cu zi blândă, surprinsă într-un moment de observație liniștită. Artistul folosește lumina pentru a crea un sentiment de profunzime și distanță, făcând scena să pară atât intimă, cât și vastă.