Opera de artă prezintă o vedere senină a ruinelor antice reflectate în apele liniștite ale unui râu. Compoziția este echilibrată cu meticulozitate, cu structurile erodate ocupând un loc central, formele lor fiind înmuiate de jocul luminii și umbrelor. Utilizarea abilă a acuarelei de către artist conferă scenei o calitate eterică; culorile sunt vibrante, dar suficient de estompate pentru a transmite un sentiment de profunzime istorică și atemporalitate. Reflexia în apă este la fel de importantă ca și clădirile în sine, dublând impactul vizual și creând un sentiment de simetrie și pace. Figurile oamenilor în prim-plan, poate localnici, oferă un sentiment de scară și viață. Efectul general este de maiestate liniștită, invitând privitorul să contemple misterele și măreția trecutului.