Pictura surprinde un moment de disperare și ușurare silențioasă. O tânără, redată cu detalii excepționale, îngenunchează lângă un zid, postura ei transmițând oboseală și dorință. Părul ei lung și întunecat este împletit, iar o panglică roșie vibrantă accentuează tonurile, altfel surde, ale ținutei sale. Privirea ei este fixată pe gura unui ulcior mare, galben, pe care îl ține cu ambele mâini, înclinându-l spre buze. Pielea de pe fața și brațele ei are o calitate netedă, aproape de porțelan, o mărturie a măiestriei artistului în materie de textură și lumină. Fundalul este pictat delicat, sugerând un peisaj scăldat în soare, poate o priveliște mediteraneană. Gradarea subtilă a culorilor pe cer, de la albastru deschis la o nuanță mai caldă lângă orizont, creează profunzime și amplifică senzația de spațiu deschis și frumusețe naturală. Senzația generală este de sete, atât literală, cât și metaforică, iar pictura invită privitorul să contemple actul simplu, dar profund, de a-și potoli setea.