Opera surprinde frumusețea crudă și neîmblânzită a Alpilor înalți. Compoziția este dominată de o vedere amplă a gheții glaciare și a vârfurilor impunătoare, ale căror forme sunt redate cu o interacțiune abilă a luminii și a umbrei. Artistul folosește o paletă limitată de griuri și marouri estompate, care evocă un sentiment al mediului dur și nemilos. Textura gheții și a formațiunilor stâncoase este sugerată prin spălări delicate și linii precise, atrăgând privitorul în imensitatea scenei. Impactul emoțional este de uimire și singurătate, o mărturie a puterii naturii și a insignifianței prezenței umane în fața ei.