Opera prezintă o scenă tandră, un portret al unui copil mic. Fața copilului este redată într-o nuanță galbenă izbitoare, contrastând cu fundalul mai întunecat și cu alb-albastrul mai moale al lenjeriei de pat și al hainelor. Pensulațiile sunt vizibile, conferind lucrării un sentiment de imediatete și emoție. Copilul este reprezentat în repaus, cu ochii închiși, sugerând o stare de odihnă pașnică sau poate chiar de somn.

Compoziția este intimă, atrăgând atenția privitorului asupra feței subiectului și a curbei blânde a corpului său. Utilizarea culorii este deliberată, creând o stare de spirit care este atât vibrantă, cât și emoționantă. Simt o tristețe tăcută, colorată de frumusețea inocenței. Trăsăturile delicate ale copilului, ușoara separare a buzelor, mâinile delicat împletite, evocă un sentiment de vulnerabilitate și seninătate. Simplitatea compoziției, cu jocul său subtil de lumină și umbră, subliniază greutatea emoțională a subiectului.