Această natură statică, un aranjament atent compus de obiecte, atrage imediat atenția. Este o adunare de fructe, o vază și o figură misterioasă pe fundal; accentul este pus pe palpabil, pe cotidian, transformat în ceva captivant prin viziunea lui Gauguin. Jocul de lumină și umbră pe suprafețe este captivant, fiecare tușă contribuind la textura picturii, creând un sentiment de volum și profunzime. Merele, unele coapte și roșii, altele verzi și încă tari, sugerează un moment de abundență și, poate, o sugestie a trecerii timpului; vivacitatea scurtă a vieții.

Compoziția este ușor dezechilibrată; există o asimetrie deliberată care conferă scenei o senzație dinamică. Profilul figurii din fundal adaugă un strat de intrigă, contemplând obiectele cu o gândire care invită privitorul să facă la fel. Întreaga piesă este impregnată de un sentiment de contemplație, ca și cum Gauguin ne-ar invita să găsim frumusețea în obișnuit.