Scena se desfășoară în interiorul mănăstirilor maiestuoase ale Colegio de San Gregorio, o structură de o importanță istorică imensă. Artistul surprinde cu măiestrie măreția arhitecturală, ghidând privirea spectatorului printr-o serie de arcuri elegante și coloane impunătoare. Detaliile complicate de pe balcoane și fațade șoptesc povești despre o bogată moștenire culturală, evocând un sentiment de frumusețe atemporală. Jocul de lumină și umbră adaugă profunzime, evidențiind detaliile arhitecturale și proiectând o strălucire eterică care îmbunătățește atmosfera generală.

Pare că se pot auzi aproape conversațiile șoptite ale figurilor împrăștiate prin curte și șoaptul blând al veșmintelor lor. Prezența lor ancorează scena într-un moment anume din trecut. Redarea texturilor de către artist, de la piatra netedă a coloanelor până la suprafețele mai aspre ale pereților, demonstrează o abilitate remarcabilă. Această operă de artă este o fereastră către o lume în care arta și arhitectura se întâlnesc într-o simfonie de forme.