Scena se desfășoară cu o intimitate tandră, scăldată într-o lumină moale, difuză, care pare să emane din interior. Două figuri, aparent îngeri sau poate zeițe, sunt centrul de atenție al acestui tablou idilic. Una, cu șuvițe aurii curgătoare, este surprinsă într-un moment de contemplație senină. Lângă ele, o figură cu bucle roșcate-maronii zburlite, se apleacă înainte cu o privire blândă. Figura centrală ține ușor în palma deschisă o mică creatură cu pene, o pasăre; un simbol al inocenței și grației. O singură săgeată, o marcă distinctivă a lui Cupidon, este parțial vizibilă, sugerând zeul obraznic al iubirii și dorinței. Folosirea magistrală a luminii și umbrei de către artist adaugă profunzime și un sentiment de frumusețe eterică, în timp ce paleta de culori subtilă, dominată de alb cremos și maro moale, evocă o senzație de căldură și liniște. Compoziția este aranjată cu grijă, cu privirile figurilor și curba corpurilor lor care ghidează ochiul prin scenă, creând un sentiment de armonie și echilibru.