Scena se desfășoară cu un sentiment palpabil al cotidianului; un port aglomerat prinde viață sub un cer dramatic. Artistul surprinde cu măiestrie interacțiunea dintre lumină și umbră, norii de furtună adunându-se proiectând o atmosferă sumbră, dar captivantă asupra scenei. Clădirile se adună împreună, tonurile lor calde de cărămidă contrastează cu griul oțelit al apei. Compoziția ghidează ochiul, atrăgând atenția asupra figurilor adunate pe dig și a bărcilor care se pregătesc să plece.

Pensula este precisă, redând texturile apei, lemnul aspru al bărcilor și diferitele țesături ale hainelor oamenilor cu detalii remarcabile. Culorile sunt bogate și pământii, cu atingeri de roșu și portocaliu care aduc căldură paletei, altfel reci. Este ușor să ne imaginăm sunetele portului: scârțâitul bărcilor, strigătele pescărușilor și murmurul conversațiilor dintre orășenii adunați. Această pictură evocă un sentiment de așteptare liniștită, un moment surprins în timp înainte ca furtuna să izbucnească pe deplin.