Scena se desfășoară în limitele sumbre ale unei capele slab iluminate; o adunare de figuri, ale căror forme sunt atenuate de paleta mută, converg în jurul unui punct central. Mâna abilă a artistului folosește lumina și umbra pentru a crea o senzație de profunzime și dramatism. Un preot, strălucind în veșmintele sale aurii, este punctul focal incontestabil; postura și privirea sa sugerează reverență și contemplare. În spatele lui, mulțimea este un amestec de emoții: credință, teamă și, eventual, chiar o urmă de resemnare. Contrastul puternic dintre umbrele adânci și punctele de lumină subliniază solemnitatea evenimentului; lumina pâlpâitoare a lumânărilor aruncă umbre dansante pe fețele credincioșilor, accentuând senzația de mister și semnificație spirituală.