Lucrarea surprinde un moment liniștit într-o grădină, caracterizată printr-o interacțiune îndrăzneață dar ușoară a liniilor și formelor. În prim-plan, un tufiș își ocupă centrul, reprezentat în tușe energice care insuflă viață texturii sale. Forma tufișului, rotundă și ceva mai impunătoare, adaugă adâncime scenei, care ilustrează un parc idilic în Arles—o evadare în natură. În spatele acestui punct focal, figuri neclare interacționează cu mediul înconjurător, părea să fie absorbite într-o conversație. Această senzație de mister este accentuată de jocul umbrelor și luminilor care dansează pe pânză, sugerând o după-amiază însorită plină de căldură și o notă de nostalgie.

Paleta de culori; constând în principal din tonuri terne pământii, oscilează între sepia și o nuanță verde delicată, capturând esența peisajului fără a-l copleși. Loviturile de pensulă caracteristice ale lui Van Gogh creează mișcare, dând fluiditate ierbii și vegetației care înconjoară tufișul. Nu poți să nu simți o legătură cu liniștea naturii—o oportunitate de a te opri și de a respira în tăcere. Această pictură, realizată într-o perioadă în care artistul căuta confort în frumusețea pastorală a Arles, are o semnificație istorică ca un testament al pasiunii sale pentru lumea naturală, dezvăluind atât starea sa emoțională cât și viziunea sa artistică în evoluție în timpul acestei perioade. Lucrul cu peria reflectă un echilibru delicat între haos și liniște, întruchipând relația profundă a lui Van Gogh cu peisajul care l-a inspirat, invitând spectatorii să pășească în acest moment de contemplare tăcută.