Opera plonjează spectatorul într-o scenă urbană plină de viață, probabil un centru al orașului, adusă la viață prin hașurare încrucișată meticuloasă și un joc remarcabil de lumină și umbră. Arhitectura domină compoziția: clădiri înalte mărginesc străzile, fațadele lor fiind detaliate cu ferestre, balcoane și ornamente complicate. O structură mare, rotunjită, poate un teatru sau un spațiu comercial, ancorează o parte a vederii, în timp ce alte clădiri se retrag în depărtare, sugerând vastitatea metropolei. Utilizarea abilă a liniei de către artist creează o senzație de profunzime și textură, invitând ochiul să rătăcească prin rețeaua complicată de străzi și structuri. Există un sentiment de adunare; oamenii se adună în grupuri, bărbați în costume și pălării și femei în rochii lungi. Efectul general este un haos controlat și o atmosferă vibrantă, aproape onirică.