Portretul surprinde o tânără, așezată în profil, pe un fundal verde liniștit, aproape clinic. Privirea ei este îndreptată în exterior, pierdută în gânduri, sau poate doar observă ceva din afara cadrului; Artistul folosește lumina și umbra pentru a-i sculpta forma, evidențiind curba gâtului și structura delicată a feței sale; Sunt atras de modul aproape ezitant în care își sprijină mâna pe scaun. Alegerea culorilor – albastrul și verdele profund, echilibrate de galbenuri vibrante și sugestii de alb – creează un sentiment de calm și intriga. E ca un moment suspendat în timp, o contemplare liniștită în mijlocul vieții de zi cu zi.