Scena este încărcată cu un sentiment palpabil de urgență, o fugă frenetică gravată în alb și negru. Un cal, cu mușchii încordați, se află în mijlocul unui galop, picioarele sale suspendate în aer, transmițând o energie dinamică ce atrage privirea de-a lungul compoziției. Pe spatele său se află nesigur două figuri; cea din față pare să conducă calul înainte, în timp ce cealaltă, aparent o femeie, se agață de călăreț, fața ei fiind o mască de frică. Fundalul este o sugestie schițată a munților și, probabil, o figură care urmărește la distanță, sporind senzația de urmărire. Totul pare o clipă extrasă dintr-o narațiune mai amplă, o instantanee a pericolului și a disperării.