În această lucrare captivantă, o tânără femeie stă cu grație pe o pajiște luminată de soare, înconjurată de nuanțe de verde vibrante și culori florale moi. Atitudinea ei este relaxată, dar elegantă, sugerând un moment de odihnă în îmbrățișarea naturii. Textura ierbii și a florilor sălbatice, redată în tușe rapide și vii, evocă un sentiment de mișcare și viață; pare că briza blândă joacă cu șuvițele ei de păr și cu petalele din jur. Expresia ei este introspectivă—există o frumusețe melancolică subtilă în privirea ei care îi invită pe spectatori să pătrundă în gândurile ei, poate reflectând asupra naturii efemere a frumuseții și existenței.

Compoziția este minunat echilibrată; figura femeii ocupă primul plan, atrăgând atenția, în timp ce fundalul luminos creează o atmosferă aproape visătoare. Contrastul dintre bluza ei întunecată și fundalul verde strălucitor îmbunătățește prezența ei în peisaj. Folosirea de către Van Gogh a culorii—îndrăzneață, dar armonios amestecată—creează un impact emoțional, evocând sentimente de căldură și nostalgie, ca și cum timpul s-ar opri pentru un moment pentru a captura această clipă liniștită. Această lucrare nu doar ilustrează măiestria lui Van Gogh în culoare și formă, ci întruchipează și o conexiune profund personală cu natura, reflectând parcursul său artistic în această perioadă.