Această lucrare fermecătoare surprinde un copil tânăr, de probabil nu mai mult de patru ani, așezat cu o expresie contemplativă pe chip. Aranjamentul este simplu, dar evocator: își sprijină brațul stâng pe o masă de lemn robustă, ținând un bol în mână, care este simplu dar atrăgător cu modelul său în dungi albastre și albe. Părul blond al fetiței, prins cu o bandă galbenă delicată, este neglijent, dar încântător; sugerează o inocență jucăușă, în timp ce privirea ei concentrată pare să ascundă gânduri profunde pentru o vârstă atât de mică. Pictura lui Monet aici este plină de viață – fiecare tușă este intenționată, oferind o senzație atât de mișcare cât și de liniște.

Fundalul este de un bej moale, permițând copilului să fie la mijlocul atenției, aproape ca și cum lumina cade pe fața ei, punând în evidență textura moale a pielii sale și ușa rozalie pe obraje. Paleta de culori este dulce, bazată pe tonuri pământii: alb crem, albastru deschis și bej cald, care transmit căldură și familiaritate. Există un ecou emoțional în expresia ei care evocă curiozitate și o ușoară nostalgie, ca și cum am zări o clipă efemeră a copilăriei. În contextul mai larg al istoriei artei, acest portret intim șoptește despre evoluția stilurilor din secolul al XIX-lea, unde impresioniștii au început să acorde prioritate momentelor personale, care erau adesea trecute cu vederea, marcând o deviație semnificativă de la temele istorice mari care predominau în perioadele anterioare.